Africa de Nord!

Situatia din Africa de Nord este similara cu ceea ce se intampla in 1989 in Europa Centrala si de Est. Trecerea de la totalitarism la democratie se petrece prin marile revolutii nord-africane: Tunisia, Lybia si Egipt. Este foarte clar: americanii doresc castigarea acestei zone de partea lor. Democratia presupune, in fapt, integrarea in spatiul si modul de gandire occidental. Asa s-a intamplat in Tunisia, unde Ben Ali a fost indepartat, ajungandu-se la un guvern democratic. Asa s-a intamplat si in Lybia si Egipt, unde, dupa razboaie civile indelungate, democratia a triumfat.

Problema mare in Egipt este ca ascensiunea fortelor islamiste este inevitabila. "Fratia Musulmana" are sustinere populara de peste 50% in randul electoratului si totul se indreapta spre o atitudine antisemita si anti-americana. Din acest punct de vedere, serviciile americane au reactionat prompt: instaurarea interimatului militar trebuie sa continue pana la linistirea apelor. Revoltele impotriva preluarii puterii de Junta Militara, de la Hosni Mubarak, sunt inevitabile. Egiptul este in continuare inflamat si protestele sunt la ordinea zilei. Inca putem vorbi de o dictatura, de data asta militara. Apele se vor linisti doar atunci cand fortele liberale vor prelua puterea, iar islamistii vor fi redusi la statutul de outsideri. Cel putin acesta este planul americanilor pentru Egipt.

In Lybia, problema este ca Gadaffi avea sustinerea populara. Razboiul civil l-a rasturnat, in apele sunt departe de a fi linistite. Zona este in continuarea un "butoi cu pulbere". Oare Algeria si Maroc urmeaza? Depinde. Daca fac jocul americanilor si occidentalilor, regimurile de-acolo vor ramane in picioare. Ideea este ca Africa este supus intereselor din partea tuturor marilor puteri de pe glob, care doresc hegemonia asupra resurselor naturale ale continentului negru, o alternativa la Orientul Mijlociu si petrolul existent in acea regiune!