Imoral sau nu?!

Voi dezbate un subiect cat se poate de delicat, si s-ar putea sa fiu criticat de diversi puritani neprihaniti traditionalisti, al caror orizont este ingust, limitat. Mamele minore - o imoralitate?! Consider ca este un subiect foarte interesant, pentru ca in ziua de azi din ce in ce mai multe tinere, de varsta mea sau chiar mai mici, ajung mame, in diferite circumstante. Este o realitate veche de cand lumea, si nu este nimic nou in aceasta chestiune, ba mai mult decat atat, consider ca este o chestiune cat se poate de normala.

Hai s-o luam cu inceputul. De unde mi-a venit ideea sa scriu despre asa ceva? Dupa o dezbatere interesanta, in materie sexuala, cu un prieten de-al meu, la sala de forta. Bun, o sa ziceti, ca nuca in perete, in loc sa traga de fiare, astia vorbesc "mascari" si dezbat chestiuni aiurea-n tramvai. In fine, revenind la subiect, consider ca adolescenta, atata timp cat isi asuma copilul, il creste, poate deveni, in orice circumstanta, mama, iar datoria ei va fi sa il creasca. Evident, si datoria tatalui copilului respectiv va fi la fel. Indiferent daca are sau nu 18 ani, este cat se poate de moral, si un dar divin, sa ai un copil, deci consider ca nu este nimic in neregula aici.

In acest sens, consider ca este complet gresit sa apeleze la avort. Continuarea studiilor poate avea loc intr-un mod cat se poate de normal, iar bunicii sa fie capabili sa creasca copilul, alaturi de mama. Oare parintii nostrii nu s-au dus la servici si totusi au fost capabili sa ne creasca? Ba da. Orele de studiu nu trebuie sa constituie un impediment. Daca nu se poate, putem apela la bunici mamei, iesiti la pensie.

Mai mult decat atat, suntem in Saptamana Luminata, si trebuie sa ne amintim ca Maica Domnului a dat nastere Mantuitorului la varsta de 15 ani, l-a crescut responsabil, ca o mama devotata. A condamna o mama minora este total gresit, pentru ca minoratul sau majoratul nu reprezinta o regula predefinita. Pentru unii, majoratul e la 18, pentru altii, la 21, pentru altii, la 16.

Din acest motiv, consider ca nasterea unui copil este o imensa responsabilitate, iar atata timp cat adolescenta isi asuma aceasta responsabilitate si se arata a fi o mama iubitoare si devotata, cu atat mai mult trebuie apreciata. A condamna o mama minora doar pentru ca a dat nastere unui copil inainte de a implini 18 ani este o mare greseala. Intr-adevar, morala crestina presupune ca, in momentul in care dai nastere la un copil, sa te casatoresti cu respectiva persoana, cu care ai facut copilul.

Consider mai degraba ca trebuie sa existe o garantie in acest sens, pentru ca copilul sa creasca cu amandoi parintii. In momentul in care un tata iresponsabil nu isi asuma copilul facut, este pacatul lui si greseala lui, iar fapta lui este de blamat. Acelasi lucru se poate spune despre o mama, care procedeaza in acest fel, si da copilul spre adoptie, sau, si mai rau, alege avortul. Ce-am avut de spus, am spus, acum puteti sa incepeti sa injurati, daca nu sunteti de acord!