În urmă cu vreo două săptămâni vă atrăgeam atenția asupra unei
mișcări începute cu naționalizarea YPF în Argentina. Spuneam atunci că,
dincolo de actualitatea imediată, mișcarea argentinienilor ar putea
însemna începutul unei schimbări masive de paradigmă economică.
Falimentul globalizării și declinul masiv al sistemului financiar(poate
chiar explozia în cazul în care aterizarea nu va mai putea fi
controlată) vor fi primele elemente care vor marca noua epocă. Până
atunci însă, mișcări de mică intensitate prevestesc ceea ce urmează să
se întâmple.
Iată că n-au trecut nici două săptămâni și o altă naționalizare
face vâlvă. Este vorba despre cel mai mare transportator de
electricitate din Bolivia, deținut de către o altă firmă spaniolă, Red
Electrica. Președintele Evo Morales a ordonat armatei să ia în posesie
operatorul bolivian responsabil pentru transportul electricității către
aproximativ 85% din populația țării. Este o decizie de aceeași factură
cu cea din Argentina. Așa cum intuisem în articolul anterior, Argentina a
fost un declanșator, iar mișcările similare se vor amplifica.
Două lucruri cred că ar trebui să reținem. În primul rând, toate
acestea se petrec pe fondul slăbirii puternice a vechii lumi. Spania se
află într-o criză abruptă, e incapabilă să reacționeze, iar toate
loviturile pe care le primește nu fac altceva decât să-i agraveze
starea. Dacă ar fi să fac o comparație, țara este precum un bolnav
incurabil care asistă cum rudele se ceartă pe moștenirea lui și-i
reproșează nu moare mai repede; asta în timp ce-i mai sustrag diverse
lucruri din casă! Însă nu numai criza din țara mamă este motivul acestor
naționalizări ci și faptul că modelul după care operează este unul
perimat.
Companiile globale nu fac altceva decât să optimizeze o activitate
economică în vederea maximizării profiturilor și a repatrierii acestora
cât mai rapid. Este un neocolonialism mascat, o formă de subminare a
economiilor țintă. Poate sună cumva comunist ceea ce spun aici, dar nu
trebuie să ne gândim decât la exemplele din apropierea noastră(OMV vă
sună cunoscut?). Mergând după un model perimat, aceste companii nu mai
reușesc să răspundă exigențelor locale. Argentina a acuzat YPF că nu
este capabilă să mărească producția, fapt care încetinește economia
locală. E logic pentru oricine că, între a demara un program masiv de
investiții și a teleporta câți mai mulți bani în țara mamă, cei de la Repsol au ales ultima variantă.
Putem lesne să ne dăm seama că avem de-a face cu o nouă mișcare
de eliberare din colonialismul economic. Într-adevăr, mișcările de până
acum s-au petrecut pe fondul fragilității Spaniei, incapabilă să
riposteze. Însă, dacă stăm să ne gândim mai bine, coloniștii contemporani
cu toții stau prost. Personal mă aștept ca deciziile similare celor
prezentate să se multiplice și să înceapă să afecteze direct și pe
fratele cel mare, SUA. De-globalizarea începe cu de-colonializarea
economică și va continua cu redesenarea lumii financiare. Din acel punct
lucrurile vor arăta radical diferit!
(Sursa: Razboi Intr-un Cuvant )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu