Premierul italian Mario Monti a stârnit polemici aprinse în Germania, după un interviu pentru Der Spiegel, în care a expus firele fragile care mai ţin Europa laolaltă. Într-o notă de pesimism care a cuprins majoritatea liderilor politici
din zona euro, Monti a declarat pentru revista germană că „tensiunile
din ultimii ani din zona euro încep să ducă către disoluţia psihologică a
Europei" şi a avertizat că, dacă moneda euro va ajunge un factor de
discordie în Europa, „atunci bazele Proiectului European se vor nărui."
Este cel puţin surprinzătoare o asemenea declaraţie în circumstanţele
în care discuţiile din ultima vreme s-au purtat în jurul construirii
unei uniuni fiscale, ca singură posibilitatea de a salva moneda
europeană. O monedă în care cred din în ce mai puţini lideri europeni,
din câte se pare. Deja ideea că Grecia ar putea să iasă din
zona euro nu mai cauzează atâta panică, ba chiar este o idee cu care am
ajuns să ne obişnuim, conform vice-cancelarului german Philipp Roesler.
Mai departe, situaţia economică a Spaniei se deteriorează din ce în ce
mai tare, ceea ce ar putea forţa autorităţile de la Madrid să
reconsidere moneda naţională.
Deşi preşedintele Obama a spus că va
sprijini eforturile premierului spaniol de a redresa economia iberică,
într-o convorbire telefonică cu acesta, băncile americane au început
să-şi limiteze activitatea în zona euro, pe fondul speculaţiilor privind
colapsul acesteia în următorii doi ani, potrivit Financial Times. Instituţiile
financiare de pe Wall Street îşi reduc operaţiunile de creditare în
ţările UE, temându-se că acestea vor ajunge să înapoieze creditele nu în
euro, ci în drahme sau pesetas, iar unele bănci americane au început
deja să-şi lichideze liniile de credit în zona euro.
Astfel, banca
Morgan Stanley i-a cerut Ministerului italian de Finanţe returnarea a
2,57 miliarde de euro, evocând termenii contractului, relatează
Agerpres. Chiar şi directorul financiar al Deutsche Bank,
cea mai mare bancă din Germania, a subliniat că soarta monedei unice nu
a fost niciodată atât de nesigură deşi, în momentul de faţă, Germania
şi Franţa par a fi singurele ţări care mai sunt încrezătoare că zona
euro va supravieţui crizei.
Comentariile premierului
Monti par a fi îndreptate direct către Germania, el susţinând că „dacă
guvernele îşi mai permit să fie legate pe deplin de deciziile
parlamentelor, fără a-şi apăra libertatea de a acţiona, ruperea Europei
va fi mai probabilă decât integrarea mai profundă". Bundestagul de la
Berlin este consultat de fiecare dată când guvernul Merkel trebuie să
participe la împrumutarea economiilor europene în dificultate, un lucru
stabilit de Curtea Supremă a Germaniei, pe când guvernul lui Monti are
în spate o majoritate parlamentară mereu reticentă la adoptarea
măsurilor de de austeritate.
Reacţia politicienilor germani,
indiferent de orientare, a fost dură. Ministrul de externe Guido
Westerwelle a avertizat că „tonul comentariilor e foarte periculos" şi
că supravegherea parlamentară asupra politicilor europene nici nu poate
fi subiect de discuţie. Secretarul general al Uniunii Creştin-Sociale
din Bavaria a fost şi mai puţin diplomat. El a declarat pentru Die Welt că „Domnul Monti are nevoie de un anunţ clar că noi, germanii, nu vom aboli democraţia pentru a finanţa datoriile Italiei".
Nici
Monti şi nici premierul spaniol nu vor să solicite Băncii Centrale
Europene să le cumpere bonduri fără să ştie care ar fi toate
consecinţele. Conform Republica, preşedintele Franţei
îi presează pe Monti şi Rajoy să solicite ajutor extern pentru a ajuta
la detensionarea pieţelor şi pentru a proteja Franţa de speculatori. Pe
de altă parte, discuţiile despre ieşirea Greciei din zona euro se
întorc în centrul atenţiei în Germania, şeful de finanţe al Bavariei
declarând pentru Bild am Sonntag, că Grecia „ar trebuie să
plece până la sfârşitul acestui an." El a mai spus că orice ajutor dat
în plus Greciei ar fi ca şi cum ar turna apă în deşert.
Remarcile
l-au făcut pe premierul grec Samaras să avertizeze că o astfel de
retorică face şi mai grea misiunea Greciei de a îndeplini măsurile de
austeritate impuse, relatează EuObserver. Se observă
că, pe drumul spre o uniune politică, fiscală şi în definitiv socială,
există obstacole care ar părea de netrecut. Furia şi dezamăgirea domină
în continuare, deşi anul protestelor s-a sfârşit. Oameni de rând se
întorc împotriva a tot ce e străin, imigranţi, importuri, moneda unică.
Pieţele sunt mai nesigure ca niciodată şi încrederea lipseşte
pretutindeni, între bănci, guverne şi cetăţenii de rând. Niciun lider
politic nu ştie în momentul de faţă dacă Statele Unite ale Europei este
un proiect viabil, deşi este cotat a fi singura soluţie pentru
supravieţuirea Uniunii Europene.
(Sursa: Semnele Timpului )
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu