Opriti separatismul!

Un manual de “Istoria secuilor”, redactat şi tipărit la iniţiativa Consiliului Judeţean Harghita, a fost lansat, marţi, la o ceremonie cu husari şi drapele istorice ale secuimii, un număr de 3.500 de exemplare urmând să fie distribuite în şcolile cu predare în limba maghiară din judeţ. Manualul de “Istoria secuilor” a fost prezentat, marţi, în cadrul unei ceremonii festive la care au participat husari şi reprezentanţi ai Ansamblului folcloric “Boroka”, ce au cântat având în mâini drapelele istorice ale secuilor, transmite corespondentul Mediafax.

La eveniment au participat, printre alţii, autorii şi redactorii manualului: Ferencz S. Alpár, Forró Albert, Hermann Gusztáv Mihály, Kádár Gyula, Mihály János, Novák Csaba Zoltán, Novák Károly István, Orbán Zsolt, Sófalvi András, Sztáncsuj Sándor József, precum şi Sepsiszéki Nagy Balázs, din partea Consiliului Judeţean Covasna.

Autorii manualului sunt, majoritatea, profesori de istorie, istorici şi arheologi din zonele Ciuc şi Odorhei, precum şi din judeţele Covasna şi Mureş, dar la redactarea manualului au participat şi lectori de la Facultatea de Istorie a Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj, coordonaţi de istoricul academician Pál-Antal Sándor. Iniţiatorul redactării şi editării manualului “Istoria secuilor” este Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, partener fiind Consiliul Judeţean Covasna, iar coordonatorul de specialitate – Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita.

“Pentru a fi o comunitate cu viitor, trebuie să-ţi cunoşti trecutul. Tinerii vor fi mai legaţi de tărâmurile unde s-au născut şi au crescut, dacă îşi cunosc mai bine regiunea unde trăiesc, respectiv rădăcinile, istoria locală. Or această carte contribuie la păstrarea identităţii regionale, probabil tinerii, în mare parte, nu vor mai dori să emigreze sau ar putea creşte şansa ca aceştia să se întoarcă acasă după câţiva ani de muncă sau studii în străinătate”, a declarat corespondentului Mediafax preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba.

La rândul său, redactorul-şef al manualului, lectorul Hermann Gusztav Mihaly la UBB Cluj, a declarat că acesta abordează istoria secuilor, şi nu a unei anumite regiuni. “Am considerat şi consider în continuare că în centrul României, în zilele noastre, trăieşte o comunitate – secuimea – care este o comunitate umană. Deci nu vorbim de istoria Ţinutului Secuiesc, vorbim de istoria secuimii, istoria unei comunităţi umane existente istoriceşte şi existente şi astăzi. Şi manualul cu această temă se ocupă cu istoria secuilor, nu a Ţinutului Secuiesc”, a precizat lectorul.

CJ Harghita intenţionează să traducă manualul şi pentru şcolile cu predare în limba română din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, dacă va exista o solicitare din partea profesorilor şi a părinţilor elevilor din aceste unităţi de învăţământ, în prezent fiind traduse doar prefaţa şi cuprinsul. “Vom traduce manualul «Istoria secuilor» în limba română, chiar şi în engleză, la solicitare”, a spus Borboly Csaba, adăugând că toate exemplarele tipărite până în prezent vor ajunge exclusiv în şcolile cu predare în limba maghiară, dar că în viitor manualul va fi accesibil şi în bibilioteci sau la vânzare liberă.

Preşedintele CJ Harghita a susţinut că acest volum are şi rol de “întărire a identităţii regionale, ceea ce este un factor important în Europa zilelor noastre”, precum şi urmări economice, “deoarece un cetăţean care ţine la pământul natal va cumpăra produse fabricate în această regiune şi, chiar în faţa neajunsurilor vieţii cotidiene, nu va alege emigrarea în Vest sau în Ungaria”.

Borboly şi-a exprimat speranţa că manualul de “Istoria secuilor” va fi primit cu bunăvoinţă şi interes de comunitatea românească şi a adăugat că, în cazul în care această iniţiativă se va bucura de succes, vor fi editate şi alte manuale complementare despre natura şi geografia regiunii. “Dacă această iniţiativă va fi una reuşită, în continuare dorim şi editarea altor manuale complementare, despre natura şi geografia regiunii. Ar fi de bun augur ca acest manual să fie primit cu bunăvoinţă, cu interes din partea comunităţii româneşti din secuime, deoarece consider că această iniţiativă poate fi modificată, îmbunătăţită de comun acord pentru a fi benefică tuturor”, a conchis Borbely.

(Sursa: FrontPress , preluat de la Gandul )